SICTIR.ORG Te uita cum ninge decembre/E-n mine sictirul cat casa http://www.sictir.org/node/232/atom/feed 2005-05-13T19:06:04+00:00 Hienele http://www.sictir.org/node/232 2005-04-03T09:06:04+00:00 2005-05-13T19:06:04+00:00 Razvan A murit Papa. Un mare Om. Nu vreau sa expun aici motivele pentru care sint convins ca o sa fie sanctificat. Nu vreau sa explic de ce il consider una dintre cele mai mari personalitati ale secolului nostru si nici sa ma vaicaresc spunind ca nu inteleg cum un om ca el n-a primit premiul Nobel pentru pace.

Acest articol nu este despre Papa. Acest articol este despre televiziuni si senzatia gretoasa pe care o lasa, impresie de hiene care dau tircoale unui muribund. Simbata, Papa era inca in viata. Toata televiziunile transmiteau, analisti, talk-show-uri, reportaje in direct, toti asteptau sa moara ca sa aiba in sfirsit de mincat rahatul pe care il maninca de obicei cind apare ceva "senzational". Televiziunile l-au ingropat pe Papa inca de la mijlocul saptaminii. Reportaje cu posibilii succesori. Craince cu expresii ipocrit-fatarnice anuntau pline de simulata compasiune ca "Sfintul Parinte e in coma", "a murit deja" sau ca "Vaticanul dezminte ca vestea mortii Papei". Comentarii timpite. Ma gindesc la senzatia pe care as putea sa o am, pe patul de moarte, cu o gramada de reporteri in jur, asteptind nerabdator sa mor, ca sa poata in sfirsit sa dea vestea mare la redactie. Sa ma ferasca Dumnezeu sa ajung celebru, pentru ca nici in moarte nu as mai gasi decenta.

]]> A murit Papa. Un mare Om. Nu vreau sa expun aici motivele pentru care sint convins ca o sa fie sanctificat. Nu vreau sa explic de ce il consider una dintre cele mai mari personalitati ale secolului nostru si nici sa ma vaicaresc spunind ca nu inteleg cum un om ca el n-a primit premiul Nobel pentru pace.

Acest articol nu este despre Papa. Acest articol este despre televiziuni si senzatia gretoasa pe care o lasa, impresie de hiene care dau tircoale unui muribund. Simbata, Papa era inca in viata. Toata televiziunile transmiteau, analisti, talk-show-uri, reportaje in direct, toti asteptau sa moara ca sa aiba in sfirsit de mincat rahatul pe care il maninca de obicei cind apare ceva "senzational". Televiziunile l-au ingropat pe Papa inca de la mijlocul saptaminii. Reportaje cu posibilii succesori. Craince cu expresii ipocrit-fatarnice anuntau pline de simulata compasiune ca "Sfintul Parinte e in coma", "a murit deja" sau ca "Vaticanul dezminte ca vestea mortii Papei". Comentarii timpite. Ma gindesc la senzatia pe care as putea sa o am, pe patul de moarte, cu o gramada de reporteri in jur, asteptind nerabdator sa mor, ca sa poata in sfirsit sa dea vestea mare la redactie. Sa ma ferasca Dumnezeu sa ajung celebru, pentru ca nici in moarte nu as mai gasi decenta.

Reporterul zilelor noastre va prefera sa filmeze un om inecindu-se intr-un torent de inundatie decit sa ii arunce un capat de fringhie ca sa il salveze. Sau, si mai dragut, ii va arunca fringhia, doar dupa ce se va asigura ca e altcineva acolo ca sa imortalizeze gestul, sa il poata transforma apoi intr-o marfa. Nu vreau sa generalizez si sa spun ca TOTI reporterii sint asa. Vreau doar sa exprim senzatia pe care o am dupa ce m-am uitat al televizor zilele astea. Un om moare. Nu poti sa il ajuti, macar spune o rugaciune. Nu esti credincios, macar taci din gura. Nu poti sa taci, macar nu incerca sa profiti de pe urma mortii sale. Altfel esti un necrofag. O hiena.

]]>