<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom">
  <title>SICTIR.ORG</title>
  <subtitle>Te uita cum ninge decembre/E-n mine sictirul cat casa</subtitle>
  <link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.sictir.org/node/401"/>
  <link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://www.sictir.org/node/401/atom/feed"/>
  <id>http://www.sictir.org/node/401/atom/feed</id>
  <updated>2008-04-13T12:04:55+00:00</updated>
  <entry>
    <title>Conceptul de &quot;loser&quot;</title>
    <link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.sictir.org/node/401" />
    <id>http://www.sictir.org/node/401</id>
    <published>2005-12-20T07:13:18+00:00</published>
    <updated>2008-04-13T12:04:55+00:00</updated>
    <author>
      <name>nic</name>
    </author>
    <summary type="html"><![CDATA[<p>Nu e ciudat? In limba romana avem termeni ca: "invins", "perdant", "surclasat", etc. Observati eleganta lor? Un fel de invingatori mai mici, s-ar putea spune!</p>
<p>Imi place mai mult termenul de "loser". Si nu de dragul anglofoniei, ci pentru ca nu-mi place cum suna "romanii sunt un popor de perdanti".</p>
<p>Suna mult mai bine: â€œromanii sunt un popor de luuuuuuzariâ€ !</p>
    ]]></summary>
    <content type="html"><![CDATA[<p>Nu e ciudat? In limba romana avem termeni ca: "invins", "perdant", "surclasat", etc. Observati eleganta lor? Un fel de invingatori mai mici, s-ar putea spune!</p>
<p>Imi place mai mult termenul de "loser". Si nu de dragul anglofoniei, ci pentru ca nu-mi place cum suna "romanii sunt un popor de perdanti".</p>
<p>Suna mult mai bine: â€œromanii sunt un popor de luuuuuuzariâ€ !<br />
Ne ajuta sa nu ne mai facem iluzii in van. Nu suntem, nu am fost si nu vom fi in felul asta niciodata un popor de invingatori.</p>
<p>Au trecut 16 ani de la revolutia furata, hai sa vedem un pic ce valori am acumulat:</p>
<p>-	Caritas<br />
-	FNI<br />
-	Mitica Dragomir &amp; Co.<br />
-	Ady minunea de vito si clonele lui<br />
-	Iliescu o data, de doua ori, de trei oriâ€¦ adjudecat!<br />
-	Doua guvernari â€œde-ale noastreâ€ care au reusit sa reduca saracia. Nu saracia noastra, ci a lor!<br />
-	Am intrat in tot ce puteam intra: NATO, UE, Calea Lactee. Ce urmeaza? Unde e mierea aia nenorocita?</p>
<p>Daca am omis ceva, va rog sa ma completati.</p>
<p>Sa fim bine intelesi: nu deplang faptul ca m-am nascut aici, nu alerg disperat in cautarea Taramului Fericirii prin alte tari sau continente; multumesc lui Dumnezeu, mi-e bine, sunt sanatos am o familie si cativa prieteni veritabili.</p>
<p>In schimb, refuz sa mai ascult discursuri sforaitoare despre mareata natiune romana si ilustrii ei conducatori. I-am auzit vorbind de â€œcea mai buna guvernareâ€ si de â€œextraordinarele realizariâ€. Vorbeau bineinteles de la caldurica, din scaune confortabile si cu gandul la cupa de sampanie care urmeaza.</p>
<p>De ce nu si-au prezentat bilantul dintr-unul din corturile sinistratilor?  Aaaah am uitat, inundatiile nu sunt din vina lor, ci din vina PSD-ului.</p>
<p>Subit am facut o pasiune pentru istorie.  Iata un <a href="http://media.ici.ro/history/f01fan.htm">fragment</a> de istorie interesant, dar nu va faceti iluzii. Istoria nu se repeta cand vrem noi!</p>
<p>[i]<br />
.....In noua situatie care se crease, Poarta otomana a considerat ca, pentru a-si apara mai eficient pozitiile, trebuia sa schimbe sistemul de domnie din cele doua tari, care - spre deosebire de teritoriile de la Sudul Dunarii supuse direct stapanirii otomane - isi aveau domni proprii, clasa conducatoare autohtona, administratie separata de imperiu si religia crestina aparata. ÃŽn consecinta, incepand din 1711 in Moldova si de la sfarsitul anului 1715 in Tara Romaneasca, in cele doua tari au fost numita direct, fara a tine seama de opinia boierimii autohtone, domni recrutati in general din Fanar - cartier din Constantinopol. Aceast sistem sau regim fanariot a durat pana in 1821.<br />
Fanariotii au apartinut la 11 familii, din care doua au fost de origine romaneasca (Callimachi-Calmasul si Racovita), restul de origine greaca, in afara de familia Ghica, de origine initial albaneza, dar in sec. XVIII grecizata, pentru ca, dupa incetarea participarii ei la domnie in 1777, sa fie cuprinsa in randurile marei boierimi autohtone. ÃŽntr-o prima etapa, care a durat pana in 1774, la domnie s-au gasit membrii familiilor Mavrocordat, Ghica, Racovita si Callimachi; in etapa urmatoare, incheiata in 1821, la domnie vor ajunge membri ai familiilor Ipsilanti, Moruza, Caragea, Sutu, Mavrogheni, Hangerli si Rosetti. [...]<br />
Dar, totodata, cel putin in parte, ei au fost, in secolul Luminilor, niste reformatori, niste mici depoti luminati. Cu o formatie umanista serioasa, cunoscatori de limbi straine, avand uzul meandrelor Curtii Otomane, unii dintre ei (Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Alexandru Ipsilanti, Grigore Alexandru Ghica etc.) au fost autorii unor acte importante de reforma in domeniul organizarii boierimii, relatiilor agrare (Constantin Mavrocordat desfiintand dependenta personala a taranului), fiscalitatii, administratiei publice, justitiei, invatamantului inalt (Academiile domnesti din Bucuresti si Iasi afirmandu-se prestigios chiar intr-un context european).</p>
<p>[/i]</p>
    ]]></content>
  </entry>
</feed>
