Ne-am obisnuit deja cu romanul clasic : Niciodata n-are bani,timp sau chef de munca.Se plange toata ziua ca toate ii merg prost , ca nu isi gaseste un loc de munca(desi cel mai banal mod de a cauta un loc de munca este folosit pe post de lectura dezinteresata dimineata pe "tron"),ca le ploua in casa desi stau la bloc , etc. etc. etc.

De cand l-a facut ma-sa si pana se intoarce in bezna,romanul e invatat sa se planga,sa se planga si iar sa se planga.Pe la Guvern , pe la TV , pe la Radio , pe strazi si bulevarde cu pancardele in mana sau prin orice alta forma de protest mai gaseste el,romanul este pur si simplu extaziat de gandul ca "daca io n-am chef de munca si n-am bani,tre' sa stie toata lumea ca io n-am bani !".Si deja pot spune ca m-am obisnuit cu nonsalanta cu care orice roman iese in strada si protesteaza ca nu-i convine X sau Y , ca are salariu mic , ca il inseala nevasta,ca fi-su trage pe nas mai rau ca un aspirator industrial,indiferent care sunt problemele lui,romanul simte nevoia sa protesteze si sa-si arate nemultumirea in cel mai public mod posibil.Ca doar de-aia-i democratie,libertate de exprimare si toate acele buchete de trandafiri numite simbolic "beneficii ale regimului democratic" care ne-au fost promise dupa 89'.Romanul intelege democratia cum vrea el.Ce-a inteles romanul din democratie pana acum se rezuma la :
- Libera exprimare : Injur pe cine vreau si unde vreau.
- Dreptul la proprietate : Ai pus un picior la mine pe tarla , ti-l rup si te bat cu el,sau cum e la moda acum,te impusc in teasta direct.
- Dreptul la opinie : Indiferent ca spun un lucru bazat pe argumente logice , cuprins intr-un text coerent , indiferent ca ma cheama Becali si apar in fata tribunalului cu urari calduroase pentru procuror , am dreptul sa-mi exprim opinia despre el,ma-sa,familia lui,casa lui,locul lui de veci etc. fara sa-mi fie frica de acuzatii de calomnie.

Pe scurt , romanul a luat democratia exact cum nu trebuia."Fac ce vreau io , cand vreau io". Si tocmai pentru ca romanul s-a obisnuit sa faca ce-l taie capu',a cugetat el adanc si a ajuns la concluzia ca ar vrea sa-i vina banu' stand in cur in fotoliu , scuipand seminte si band bere.A tras el concluzia ca pentru ce treaba face el la serviciu - sta o ora sa bata un cui dupa care restu' programului practica activitati intelectuale de frecat menta - e platit prea prost.El vrea bani multi si sa munceasca putin,ca el oboseste repede si pe deasupra mai are si probleme cu sanatatea - il doare degetelu' mic de cand se stie.Si cand angajatorul , ca orice om cu capu' un pic mai pe umeri , vede ca din uzina lui de butelii ies 100 de butelii pe luna cand el are 500 de salariati si pe deasupra din aia 500 , 450 sunt zilnic sau saptamanal la el in birou la o "audienta pentru discutarea unor probleme importante de serviciu" , adica se milogesc la el sau bat cu pumnul in masa ca ei "munceste" mult si "vrea" salarii mai mari , normal ca il apuca toate spumele si tuna si fulgera , da afara oameni intr-o veselie si nici nu le creste salariile celor care raman.Revoltat , bineinteles, romanul disponibilizat o pune de-un miting prin Bucuresti ca ce nedreptatit a fost el , si ca o musca ce trage la lucruri maro si puturoase,apare si presa care transmite la randul ei dobitocimii generale "nenorocirea care s-a abatut asupra saracilor oameni de la uzina de butelii".Si se-apuca si se duc la directorul uzinei si fac scandal si il fac pe ala cu ou si cu otet de apare saracul om ca un balaur cu 7 capete care tocmai a ars 3 sate de tarani.E uite ca adevarul e altul , fie ca vrem sau nu sa recunoastem.

Intr-adevar , sunt unii romani prapaditi,care n-au ce manca si inca traiesc in colibe.Dar sincer , nu-i compatimesc.Cu putina vointa si multa munca ar putea realiza ceva.Ar putea macar sa se chinuie,sa se zbata , sa bata pe la usi.Dar de ce ? Romanul e obisnuit sa se planga, sa se victimizeze si sa cheme presa sa-l compatimeasca.Ca plansu' necesita mai putin efort decat munca.
Pe de alta parte , sunt si romanii care "are cu ce".Nu ma refer aici la top 300 , ci la romanul de rand care are o masina , o casa sau un apartament,un loc de munca stabil si platit rezonabil,romanul de clasa mijlocie.Nu are el vila in Spania si iaht pe lacu' din spatele vilei , dar e multumit.Munceste intr-adevar 8-10 ore pe zi , dar macar are niste satisfactii.Se poate si asa.Exista si oameni care nu se sperie de munca,oameni care respecta un program si niste norme ale societatii si care totusi o duc bine.De ce ? Pentru ca nu fug de munca ca de dracu' (iertati-mi cacofonia)!

In concluzie ,saracul roman are bani si intotdeauna va avea bani , atata timp cat va avea un pic de vointa sa-i si castige.Tara asta o fi ea cum e, dar se poate trai in ea , si se poate trai bine fara a fi politician corupt sau bancher de succes.Tot ce-ti trebuie e un pic de vointa si multa munca.

Bani sunt, n-are cine sa-i ia.

P.S. Vara asta am muncit pe rupte 9 ore pe zi pe un salariu de 500 RON/luna ca sa-mi pot plati facultatea.Nu ca n-aveau parintii bani sa-mi dea, ci ca sa-mi demonstrez eu mie ca se poate.Si am avut timp de absolut orice mi-am propus sa fac,n-am murit de oboseala si de atata munca ,nu mi-a cazut o mana si nici nu m-am imbolnavit.Daca vrei , poti.

Si gata...