Mda...Daca l-as intalni pe Dumnezeu acum i-as cere o doza in plus de rabdare si poate sa-mi mai ia din sictirul zilnic pe care-l simt de vreo 2 luni incoace.
E de rau!!! Am ajuns la vorbele tatalui meu: "Tu visezi ca fara pile te poti angaja???"
Am visat vreo luna, dar dupa vreo 10 usi trantite-n nas cu mai multa sau mai putina delicatete, mi-am intors sictirita atentia in jurul meu si am observat ca bietul om nu vorbea in vant.
El n-a afirmat niciodata nimic aiuristic, insa eu mi-am urmat destinul. Daaa...Fata tatei cea isteata, a visat sa se faca jurnalista. Si ce credeti? S-a facut??? Da, este raspunsul corect la aceasta intrebare. Detine momentan o coala A4 pe care scrie cu litere mici si inghesuite ca-s absolventa de jurnalism intr-un oras prapadit si sarac de provincie.
Si cu ce ma incalzeste? Cu nimic! Nici ca vanzatoare nu ma angajeaza nimeni. Cred ca am un soi de boala contagioasa si letala in acelasi timp. Sunt licentiata!!! Bau!
Si cu ce-mi ocup timpul liber? Stau cocotata pe scaunul incomod din fata calculatorului si caut frenetic un job pe masura calificarilor mele. Nu am gasit inca, mai astept,(nu sunt sigura ce), vreo luna, si apoi imi fac pasaport de culegator de nuci de cocos in Zambia.
Sper ca macar aia ma vor angaja. Daca nu am succes nici acolo, apelez la o vrajitoare s-o inbolnaveasca pe vanzatoarea de la chioscul din coltul blocului poate ii iau eu locul.