Pai, in primul rand multumesc de aprecieri. Acuma si eu, dupa umilele puteri...

Ca sa-ti raspund la intrebari - in administratia publica romana a fost primul meu job. Atunci, sistemul parea impenetrabil de la un anumit nivel in sus. La nivel de palmas (pardon, referent) puteai sa mai misti cate ceva, mai ales daca aveai un sef cat de cat inteligent, si in mare erai lasat fiindca nu conta – nu acolo se iau deciziile, implicit nu acolo sunt banii, cariera etc. Daca veneai cu ceva pe care seful si-l putea aroga, foarte bine, dar numai atat timp cat stateai in cutiuta in care ai fost pus.

Nu cred ca se pune problema la modul in administratia publica nu se face nimic – cred ca se mai face, problema este insa ca functia reala a institutiei nu este cea statuata in legislatie, ci cea de vaca de muls pentru cateva categorii de mulgatori, de la cei politici, de mare anvergura, pana la cei care pierd timpul asteptand (alt)ceva, sau isi asteapta pensia respectiv obstescul sfarsit in institutie - adica supravietuitorii.

In ce ma priveste, mi-e greu sa masor daca am avut o contributie sau nu. Mi-au fost folosite cunostintele de limbi straine, m-am achitat de "sarcinile de servici" chiar cand a trebuit sa stau peste program (neplatit, bun inteles), mi-am carat pana si PCul de-acasa ca sa pot sa-mi fac treaba la nivelul de calitate pe care il credeam necesar. M-am certat cu politaii de serviciu sa ma lase sa-mi descarc materialele de care aveam nevoie de pe Internet (netul platit tot de mine, evident). Bun, asta era pe vremea cand internetul era, nu-i asa, o inventie malefica prin care dusmanul vaduvea tarisoara de informatii secrete, la care eu oricum nu aveam acces dar ce conteaza? Tablarii au raportat ca au blocat pustiul ala care nu stie cat de cruda este viata si cum asteapta inamicii orice ocazie sa-i fure memoul interior cu digestul presei zilei. Oricum, n-am fost vre-un pui de reformator sau inovator, am mai si chiulit etc. Am invatat printer picaturi o gramada de chestii care mi-au picat bine mai tarziu, dar am realizat ca
1. institutia este complet anchilozata si interesele sunt mult prea mari ca o reforma sa aibe sanse, si
2. cu cat mai mult stau in institutia respectiva cu atat mai mult ma transform dupa chipul si asemanarea mai batranilor mei colegi.

Cel mai trist fenomen este ca majoritatea putinilor care stiu si fac ceva este deja parte integranta a marasmului si a hotiei de ban public. Nu par sa existe limite real aplicabile a eticii in serviciul public: arbitrarul e la el acasa, asa ca nu poti sa beneficiezi de know-how-ul institutional al oamenilor respectivi interzicandu-le in acelasi timp sa profite de vaca-institutie de stat. Iar cei tineri care intra in sistem, impreuna cu pregatirea profesionala la locul de munca sunt pusi in situatia de a alege – fie devin copie a rinocerilor, fie pleaca. Cei care intra avand deja o relatie “de familie” (din seria de produse “Emanatii” Mark II) cu vre-un potentat sau nouveau-riche de la bun inceput intra in categoria rinocerilor, dar sunt mai “vandabili’ publicului neavizat fiindca sunt perceputi ca tineri si neintinati. Bunm se intampla si la case mai mari (vezi Wolfowitz) dar nu are caracter de masa si de regula de fier ca la noi.

Nu sunt in masura sa comentez prea mult pe tema eventualelor schimbari. Am informatii putine si disparate. Sigur ca se schimba generatiile de calculatoare, moda, apar fetze noi, catch-phrase-uri noi etc. Din afara privind, as spune ca multumita eforturilor de integrare, sunt siliti sa adopte concepte noi, dar intr-un ritm exasperant de lent. In plus, si acelea sunt de multe ori pervertite de acelasi sistem. O fosta colega imi povestea despre faptul ca in institutia respectiva, mai nou, se tine seama de gender issues (pronuntat cu reverenta demna de Sfantul Potir). Din discutie, a reiesit ca de fapt ce faceau ei e aceiasi promovare a femeii de care ne aducem aminte de pe vremuri. Ori, GI inglobeaza o serie de actiuni, principii si practici, care nu se limiteaza la promoveaza-femei-pana-raportezi-procentul-tinta cum parea ca se practica acolo.

Nu stiu cum sa abordez treaba cu plusuri si minusuri. Pot sa-ti spun ce nu vad. Nu vad schimbare fundamentala in principiile de organizare/functionare (cum ar fi par examplu trecerea la structuri mai flexibilie si mai putin ierarhizate). Nu vad trecerea de la “dom’ director” la “manager”. Nu vad trecerea la managementul contractual in serviciul public. Poate insa se intampla si nu stiu eu – am plecat de ceva timp, totusi. Ce vad citind ziarele: +ul reprezentat de imputinarea randurilor vechii garzi se compenseaza prin intrarea noii garzi care nu e etic diferita, aroganta functionarului public nu are egal si e tolerata candid de sefii ierarhici, cei politici si societate in general, iar europenilor ar trebui sa le se ceara banii inapoi proprii contribuabili – nu cred ca a fost un jaf mai mare de bani EU decat ce s-a dat ca programe de asistenta instutionala pentru administratia publica din Romania.

Dupa cum vezi, cam totul ai atins si tu in seria de postari despre administratia publica.